Titsi Shi Cum Eara Internats Armãnjlji Di Crushuva Tu Chiroli a Protlui Polim Mundial?

Tu mesi a etãljei XIX Crushuva s-developã tu un di nai ma avutili locuri tu Machidunii. Di ispeti ca s-afla aproapea di metropola a Vilaetlu di Bituli, ma ninti tut, di ispeti a spiritlui di biznismenj (emburlãchi) a crushuveanjlor, ti ma niheam di unã etã, di njicã hoarã, Crushuva criscu tu mari tsentru comertsial shi di zanatciats (tehnagiats).

Traditsional, Crushuva yinea ta s-bãneadzã trei grupi etnitsi – Armãnj, Machidonj shi Arbineshi. Ma iara, actsentu pi bana economicã shi sotsialã tu cãsãbãlu lji didea Armãnjlji. Prezentsa a populatsiiljei machiduneascã shi arbinisheascã nitsi nu s-duchea, shi noima eara ca populatsia tutã eara armãneascã. Tu sculiili shi tu bãseritsli s-ufilisea limba gãrtseascã, ma tu tuti alanti domeni di bana publicã dominantã eara limba armãneascã.[1] Trubadurlu Ivan Shumcov, cari tu anjlji 60 tu eta XIX, eara dascal tu cãsãbãlu, ari scriatã ca tu a lui chiro Crushuva eara nai ma importantul cãsãbã armãnescu tu Machidunia tutã.[2] Idghea ashitsi shi istoriciarlu gãrtsescu, P. Aravantinos, tu cartea a lui “Monografii ti Cutsovlahi”, ãngrãpsitã 40 di anj ninti publicarea definitivã la anlu 1905, noteadzã ca Crushuva avea ma multsã Armãnj di cãt tu cari tsi s-hibã altu cãsãbã icã hoarã pi Balcan.[3]

Informatsiili ti numirlu a populatsiiljei tu cãsãbãlu Crushuva tu a daua giumitati di eta XIX suntu contradictoari shi s-alãxescu tsi dipendã di chirolu shi provenientsia a autorlui. Ma, fãrã diferentsã a chirolui shi origina, malju dzã tuts autori suntu sinfunj ti primatlu a populatsiiljei armãneascã tu cãsãbãlu Crushuva. Tu ahurhita a anjlor 1860, I.Shumcov reghistrã 1,800 di familii tu cãsãbãlu, di cari 1,200 eara armãneshtsã.[4] La anlu 1874, Apostol Mãrgãrit ãngrãpsi ca 2/3 di bãnãtorlji di Crushuva eara Armãnj, a alantsã eara Vãrgãri shi Arbineshi.[5] La anlu 1885, Romãnlu Alexandru Pencovici misurã cã di 16,000 di bãnãtori cãt bãna tu cãsãbãlu, 12,000 eara Armãnj.[6] Sãrbul Spiridon Gopcevich la anlu 1888 noteadzã 10,000 di bãnãtori, di cari 7,000 eara Armãnj.[7] Lingvistul ghermanescu Gustav Weigand, misurã ca Crushuva bãna 11,800 di bãnãtori, di cari 7.000 Armãnj.[8] Aproapea ahtari numir da shi crushuveanlu Steryiu Ciona, dupu cari la anlu 1900 Crushuva avea 11,000 di bãnãtori, a populatsii dominantã eara Armãnjlji cu 7.000 di bãnãtori.[9]

Tut pãnã la anlu 1870, fãrã diferentsã a pricãdeariljei etnicã a populatsiiljei, tuts crushuveanj eara crishcinj ortodoxi, cari pi plan bãserichescu lji pricãdea a Patriarshiiljei di Constantinopol. Ma, fundarea a Egzarhiiljei Vãrgãreascã la anlu 1870 u asparsi unitaritatea bãsericheascã a cãsãbãlui. Unã parti di populatsia machiduneascã di Crushuva peanarga ahurhi s-u aproachã Egzarhia, s-tsãnã liturghii shi s-ãnveatsã tu institutsiili vãrgãreshtsã bãsericheshtsã-educativi.[10] Nica ma mari goadã a Patriarshiiljei progãrtseascã lji eara adratã la anlu 1876, cãndu Steryiu Ciona, Crushuva u dishclisi prota sculii romãneascã. Tu atsel chiro, un numir di populatsia armãneascã s-trapsi di patriarshia shi fundã ahorghea comunã.[11]

Aesti ampãrtsãri tu patriarshia di ma ninti spunea ca yinitorlu ti Crushuva va s-hibã turbulentu. Ma iara, tut pãnã prota detsenii a etãljei XX, rivalitatea bãsericheascã-educativã nu criscu tu dishclisã dushmanlãchi. Adrarea a caliljei di her din Sãrunã pãnã Scopia u bãgã Crushuva largu di maghistrala printsipalã ti comertsii. Aestã taxirati vãrã turlii li trapsi nanaparti minduerli a crushuveanjlor di alumtãrli shi propagandili, di ispeti ca emburlji ma multu s-alumta s-aflã modusi alternativi ti niintari a comertsiiljei, di cãt cãtrã rivalitatea pi plan bãserichescu shi educativ.

Relativ bana tu isihii eara aspartã cu Rãscularea di Alju Ljeau, la anlu 1903. Dupu dipisearea a rãsculariljei fãrã glorii, ãnvirinarea a armatãljei ãnturtseascã shi a comitetilor a bashibozuclui nai ma sãnãtos lu duschirã exact crushuveanjlji. Tu terorlu tsi s-fãtsea tu chirolu shi dupu dipisearea a rãsculariljei, Crushuva eara vãtãmats, tãljeats shi yii apreshi 117 di inshi.

Atumtsea eara furati 1,500 di casi, a aproapea 370 di casi shi duchenj eara apreasi.[11] Tu aestu contextu, lipseashti s-actsenteadzã ca nai ma mari parti di vãtãmatslji shi furatslji eara Armãnj.[12]

Eforturli a puterlor europeani s-u ãndreagã situatsia tu Machidunia ãnturtseascã cu atsea tsi adra reformi nu deadirã mãri rezultati. Contra di atsea, a treia regulã di programa ti reformi al Mürzsteg, cu cari eara prividzutã nau ampãrtsari administrativã ti compatibil grupari a natsionalitãtslor tu Machidunii, nica ma multu lu nãrãyi spiritlu la statili vitsini pi Balcan. Tu eforturli s-amintã tsi poati ma bunã pozitsii, eventual cara sampartã Machidunia, statili balcanitsi ahurhirã s-organizeadzã shi s-pitreacã ceti, cari cu fortsa a armãljei lji adra presii a populatsiiljei s-aspunã ca pricad a vãrnui di atseali natsionalitãts. Ashitsi, idghea cum shi tu alanti reghioni machiduneshtsã, Crushuva ahurhi un polim niformal tsivil. Shi pi ninga atsea tsi tu cãsãbãlu nu bãna Grets, Vãrgãri shi Romãnj, pit sucãchli asdisea alumtari fãrã njilã tut pãnã nu s-vatãmã atselji cari u apruchearã propaganda gãrtseascã, vãrgãreascã shi romãneascã tu cãsãbãlu Crushuva. Cu analizari a literaturãljei cu memoari shi raporturli diplomatitsi a reprezentantsãlor conzulari a statilor balcanitsi tu cãsãbãlu Bituli, lishor poati s-veadã cã bãterli, avinãrli shi vãtãmãrli anamisa di pãrtsãli cari eara contra tu cãsãbãlu Crushuva, s-fãtsea cafi dzuã.[13]

Revolutsia a tinirlor Turtsã di la anlu 1908 nu putu s-u neutralizeadzã dushmaniljea anamisa di pãrtsãli cari eara ancãciati, a Polematli balcanitsi, pi ninga lãhtarea tsi u poartã polimlu, adusirã shi nãu dominator tu cãsãbãlu – Sãrghilji.

Sãrbia, di altã parti, nu avea chiro s-u ãnsãnãtusheadzã a ljei puteari Crushuva, ca la anlu 1914 ahurhi Protlu polim mundial. Pi 14 di ximedru anlu 1915, Vãrgãria ahurhi polim cu Sãrbia, a pãnã tu dipisita a meslui brumar, partea sãrbeascã di Machidunia, iu scadi shi Crushuva, eara tu mãnjlji vãrgãreshtsã.[14]

Un di protslji scupadz a puteariljei a armatãljei vãrgãreascã dupu fundarea a “Reonlui machidunescu ti armatã shi ti inspectsii” pi 8 di andreu anlu 1915, eara eliminarea a dushmanlui internu, scljeama atselor elementi cari ninti atsea avea colaborari cu puterli sãrbeshtsã. Cu giudicarea ca eara aghentsã sãrbeshtsã shi “niloialji shi inspiratori ti halat shi surpari a aradãljei shi irinjea tu Armata, diunã oarã dupu frontul“, multsã Machidonj eara vãtãmats icã internats tu Vãrgãrii di parti a nãului ocupator.[15] Tu ahurhita, condutsirea vãrgãreascã agudi pi Machidonjlji, ma ti shcurtu chiro pi frãndza a nãilor conducatori tu Machidunii s-aflã shi populatsia armãneascã.

Concret, Crushuva, exact Armãnjlji eara “dushmanlu” cari lipsea s-hibã bãgat nanaparti di nalili ocupati teritorii. Cum spuni Branco Blagoevschi, cari prot ahurhi s-facã cercetari ti aestã problematicã ligatã cu internarea a Armãnjlor crushuveanj tu chirolu a Protlui polim mundial, shi a curi “Hronica crushuveanã” di la anlu 1976 ti jali mari nica nu easti publicatã, internarea eara “chischinipseari natsionalã a cãsãbãlui Crushuva (di Armãnj), pi cari condutsirea vãrgãreascã cari adrã ocupatsii lucra sistematic shi cu plan“.[16]

Internarea a Armãnjlor crushuveanj s-featsi patru ori: tu dipisita a anlui 1915, toamna anlu 1916, pi 13 di alunar anlu 1917 shi ninti di Alju Ljeau anlu 1918. Tu aestu chiro total eara internats pisti 200 di crushuveanj.[17]

Ispetsli ti internarea a crushuveanjlor Armãnj eara diferenti. Unã parti eara ligatã cu politica, shi atsea cu intrarea ali Romãnii shi ali Gãrtsii tu Protlu polim mundial. Unã parti eara ca rezultat di nichischini relatsii cu avearea, vitsinjlji shi relatsiili familiari. Unã parti di ispetsli eara rezultat a opurtunizmului clasic, ashi ca vãrã crushuveanj cari eara aproapea cu naua condutsiri, adrarã efortu s-lã toarnã a cobãnãtorlor a lor cu cari avea nichischini relatsii. Ma iara, indicativ easti atsea tsi multsimea di internatslji eara Armãnj, shi ti atsea nu putem s-u arcãm nanaparti teza al B.Blagoevschi ca eara zbor ti chischinipseari natsionalã a cãsãbãlui Crushuva. Pi ninga atsea, Blagoevschi adavdzi shi atsea cã tu chirolu di chischinipsearea natsionalã al Crushuva, condutsirea vãrgãreascã “eara agiutatã, pãnã shi initsiativã eara data di vãrã crushuveanj, cu conshtintsã natsionalã vãrgãreascã “.[18]

Internarea a protãljei grupã crushuveanj s-featsi tu dipisita a anlui 1915, shcurtu chiro dupu ocuparea a cãsãbãlui Crushuva di parti ali Vãrgãrii. Dupu adutserli a minti al Toma Hagi Lega, tu aestã grupã, tu cari spistipseashti cã avea vãrã 50 di inshi, anamisa di alantsã eara shi scularlu Tacia Vlahu, Nida Iota, Vanciu Iota, Unciu Curopatchin, Toma Nane, Costu Sulie Nane, Tsicu Nane, Lachu Culio, Toma Mara shi Pavle Mishu.[19]

Di informatsiili pãnã tora nu shtim cum eara adratã selectsia shi titsi exact aeshtsã crushuveanj eara internats tu Vãrgãrii. Di numili tsi li spuni T.Hagi Lega, lishor poati s-veadã cã internatslji eara Armãnj, ma nu putem s-confirmãm desi detsizia ti a lor internari easti rezultat mash a a lor pricãdeari etnicã icã pricãdeari bãsericheascã, icã easti zbor ti persoani cari tu tricutlu au alutusitã cãtrã naua condutsiri shi cãtrã a lor cobãnãtori di comuna vãrgãreascã tu cãsãbãlu Crushuva. Tu vãrã situatsii, ispetsli ti internarea eara comitsi. Ashitsi, Toma Mara eara internat di ispeti ca tu loc s-lji ghinueascã nãilji “libertatori” cu parola “S-bãneadzã (vãrgãrescul) vãsiljelu Ferdinand”, gri “S-bãneadzã vãsiljelu Petar (Caraghiorghevich, vãsilje ali Sãrbii,)”.[20] Tu alti situatsii, internarea avea epilog traghic. Pavle Mishu eara bãtut di Steryiu sumargilu, cari lji frãmsi andau coasti, shi di atsea ispeti ti shcurtu chiro muri tu protseslu di internarea. Ahtari turlii di taxirati avea shi Vanciu Iota, cari muri tu internarea tu Vãrgãrii di cara eara arcat tu azvestri.[21]

Membrilji alishtei prota grupã internats crushuveanj eara pitricuts Pirdop, di iu eara rãspãndits tu ma multsã cãsãbadz shi hori tu Veacljea Vãrgãrii.23

A daua aradã di internats crushuveanj s-featsi toamna anlu 1916 shi direct eara ligatã cu intrarea ali Vãsilia Romãnia tu Protlu polim mundial di parti a Antantãljei.

Ashitsi, pi 17 di august, anlu 1916, Bucureshti eara ãnsimnat contractu anamisa di Romãnia, Rusia, Marea Britanii, Frantsia shi Italia, cu cari Vãsilia Romãnia sh-lo obligatsii s-partitsipeadzã tu polimlu. Pi 27 di augustu idghiul an Romãnia intrã tu polim cu Austro-Ungaria, a dupu ãndau dzãli, partnerlji ali Austro-Ungaria shi atsea: Ghermania, Vãrgãria shi Imperia Otomanã intrarã tu polim cu Romãnia.[22] Sh-pi ninga atsea tsi atsea detsizii a vãsiliiljei romãneascã nu avea cana ligaturã cu Machidunia shi ninti tut eara inspiratã di pretenziili teritoriali romãneshtsã cãtrã Transilvania, Maramuresh, Banat shi Bucovina, victimã a calculatsiilor romãneshtsã politicheshtsã eara proromãnjlji tu Machidunii, cari cã dushmanj potentsiali, eara internats tu Vãrgãrii.

Ma, cara s-fãtsea internarea fãrã scrupoli shi niselectiv a membrilor di comunili romãneshtsã di ma ninti tu Pelagonia, Strug shi Meglen, atumtsea situatsia cu proromãnjlji di Crushuva eara ma delicatã. Di unã parti, populatsia armãneascã di Crushuva activ partitsipa tu Rãscularea di Alju Ljeau shi tu cetili a Organizatsiiljei revolutsionalã machiduneascã. Aoatsi, malju dzã fãrã exceptsii, tuts revolutsioneri armãneshtsã di Crushuva eara membri a comunilor romãneshtsã tu cãsãbãlu.[23] Solidaritatea tu polimlu shi datili victimi u ãnsãnãtusharã pistusinea anamisa di aestã populatsii armãneascã shi exarhishtsãlji machiduneshtsã tu cãsãbãlu, a bunili relatsii cãti vãrã oarã eara ãncurunati shi cu misticati preaclji. Di altã parti, cãndu s-instalã condutsirea vãrgãreascã ocupatoarã tu Machidunii, malju dzã tuts revolutsioneri machiduneshtsã di ma ninti, activishtsã shi voivodats s-bãgarã tu slujbã a nalilor puteri.[24] Tu atsel contextu, unã parti di elji eara nominats pi analti pozitsii tu condutsirea a cãsãbãlu shi horli. Concret, Crushuva ti cmet eara bãgat rãsculatorlu di ma ninti shi dascal tu cãsãbãlu – Naum Tomalevschi,[25] a ti conducator a reonlui la anlu 1916 (pãnã di meslu martsu anlu 1917) eara nominat dascalu di ma ninti di Crushuva,[26] tu idghiu chiro shi initsiator ti fundari a protãljei grupã revolutsionalã armãneascã tu cãsãbãlu Crushuva – voivodãlu Petar Atsev.[27] Tu ahtari constelatsii cãndu agiumsi comanda di condutsirea vãrgãreascã ocupatsionã ti internari a “Romãnjlor” crushuveanj, Tomalevschi shi Atsev s-pistipseashti cã eara bãgats anamisa di bunili relatsii cu Armãnjlji di comuna romãneascã Crushuva shi obligatsia s-u realizeadzã comanda a a lor conducatori.

Tu soni eara aflatã solutsii solomonã. Tu loc s-hibã internats tuti 125 di familii crushuveani di comuna romãneascã,[28] idghili eara mash “alãsats fãrã capitili a lor”, cu atsea tsi tu Vãrgãrii eara internats mash a lor preftsã shi dascalji.

Dupu adutserli a minti al Lexa Shcodreanu-Anghelesca, tu aestã a dauã grupã di internats Crushuveanj eara preftul Steryiu Papa Sotir cu familia a lui, cum shi dãscãlitsili shi dascaljli tu sculiili romãneshtsã tu cãsãbãlu Crushuva – Domnica Shcodreanu, Marica al Bojin, Vangheli Petrescu shi Nicola Teoharianu cu familiili a lor. Internarea s-featsi toamna, anlu 1916, shcurtu chiro di cãndu Romãnia shi Vãrgãria s-aflarã tu dau taburi di armati opoziti. Aestã njicã grupã prota eara pitricutã Plovdiv, a di aclo eara rãspãnditã tu ãndoi cãsãbadz tu Vãrgãrii, iu armasi pãnã tu dipisita a polimlui.[29] Di ispeti ca nitsi condutsirea sãrbeascã tu Machidunii nu deadi izini ti diznãu dishclideari a sculiilor romãneshtsã dupu Protlu polim mundial, dascaljli romãneshtsã di aestã grupã tsi eara internats nu s-turnarã Crushuva shi s-dusirã s-bãneadzã tu Romãnii.[30]

Nai masovicã internari a populatsiiljei crushuveanã tu chirolu a Protlui polim mundial s-featsi pi 13 di alunar, anlu 1917, unã dzuã dupu Sum Chetru. Idghea cum eara ninti un an, shi aestã aradã detsizia ti internarea eara rezultat di gruparea a armatilor. Tut pãnã vãsiljelu gãrtsescu Constantinos I nu apruchea s-intrã Gãrtsia tu polim di parti ali Entante, ocupatorlji vãrgãreshtsã Crushuva eara tolerantsã cãtrã atsea populatsii crushuveanã cari di a lor parti eara lugursitã ca progrãtsescã. Ma, cãndu tu meslu ciarshar, anlu 1917, vãsiljelu Constantinos s-trapsi di tronlu gãrtsescu, shi nica ma multu di cãndu pi 30 di ciarshar, anlu 1917 Gãrtsia intrã tu polim di parti ali Entante, eara determinatã shi taxiratea a ashi dzãsilor grãcomanj di Crushuva. Di altã parti, aestu “dushman internu”, cari dupu minduearea a condutsiriljei ocupatsionã vãrgãreascã eara fuvirseari ca eara multu aproapea di Frontul Machidunescu, real nu eara pericolositati, di ispeti cã “dushmanlu” tu nai ma mari parti eara aushi, muljeri shi fumelji, a curi hilji, bãrbats shi tatãnj s-afla la lucru tu Gãrtsii. Sigura cã, anamisa di internatslji s-aflarã shi preftsãlji a patriarshiiljei, cari cu a lor activitãts progrtseshtsã tu chirolu dupu rãscularea di Alju Ljeau s-compromitarã di ninti a popului sum Exarhia, ma multsimea di internatslji nu eara fuvirsiri ti condutsirea vãrgãreascã tu cãsãbãlu Crushuva.

Informatsiili ti aestã grupã di internats Armãnj li aflãm di spunerli ali Teano Gaju, cari shi singura eara parti di grupa: “Tu aestã grupã earam 110 di persoani, di 3 anj ilichii tut pãnã di 95 di anj. Anamisa di noi avea shi antredz familii, cum shi muljeri cu fumelji shi mash muljeri, a curi bãrbatslji, di unã icã altã ispeti icã lipsiturã, tu atsel chiro eara tu Gãrtsii. Cu noi avea shi bãrbats fãrã familii“.[31] Tu atsel chiro, dupu Gaju, eara internats aesti persoani shi famiii:

  1. Familia al Papa Ioani, tatã ali Teano Gaju
  2. Familia a preftului Constantin
  3. Familia a preftului Costachi
  4. Familia a preftului Iorghi Mara
  5. Familia a preftului Chima
  6. Familia Csenofon
  7. Familia Bala
  8. Familia Bajdavela (mash muljerli, ca bãrbatslji eara tu Gãrtsii)
  9. Familia ali Conce-Marigucia Lega
  10. Familia Mara
  11. Familia Nane
  12. Familia Giagiu
  13. Familia al Chitu Abagi (muljearea Chia shi ficiorlu Macha)
  14. Familia al Lachu Marcu
  15. Familia Sirmu
  16. Familia Dogu
  17. Familia Cutori
  18. Familia Ciulacu
  19. Familia Teju
  20. Familia Economu

Tuts internats di aestã grupã eara pitricuts tu Oriahovo, di iu eara rãspãndits pit cãsãbadzlji shi horli: Pleven, Svishtov, Ruse, Cnjaja, Cnjajevo, Crushoveani shi Hãrlets. “Di populatsia di aclo” – pirmituseashti Teano Gaju – “earam multu ghini ashtiptats, avea buni relatsii cu noi shi nã agiutarã cu mãcari shi stranji… Yimnarea nu nã eara limitatã… Aclo armasim tut pãnã meslu andreu, anlu 1918, cãndu cu telegramã earam cãlisits s-na turnãm acasã, Crushuva. Turnarea eara pit ãn Sãrunã, iu earam aprucheats di Frantsujlji“.[32]

Unã parti di internatslji crushuveanj nu s-turnarã tu a lor loc natal. Tu turnata di Vãrgãrii pit Gãrtsii, ma mari parti di familiili crushuveani adusirã detsizii s-armãnã s-bãneadzã Drama.[33] Unã parti di atselji tu ma mari ilichii, sh-pi ninga vrearea a lor, nu avurã tihi s-u veadã a lor Crushuva. Ashi, ca exemplu, mãsa a fratslor Costu shi Yiorgu Bajdavela muri tu chirolu di internarea.[34]

A patrua shi dit soni internari a Armãnjlor di Crsuhuva s-featsi shcurtu chiro ninti di Alju Ljeau, anlu 1918, doi meshi ninti di capitularea fãrã conditsii ali Vãrgãrii, ãnsimnatã pi 29 di yizmãciunj idghiul an.

Dupu mãrturisearea al Toma Hagi Lega, tu aestã grupã nu avea ma multsã di 10 inshi. Di elji, el sh-adutsi a minti pi Lachu Gheru, Tashcu Pajic, Steryiu Gope, Nachu Vlahu shi Tashcu di Magaruva.[35]

Detsizia s-hibã internats aeshtsã oaminj easti ti ciudii, ca contra di membrilji a a dauãljei shi a a treãljei grupã, ti elji nitsi putem s-dzãtsem ca eara progrãtseashti icã pr0romãneashti orientats, nitsi pi plan di alumtãrli balcanitsi s-fãtsea vãrã alãxeri dramatitsi cari putea s-provocheadzã reactsii vãrgãreascã tu cãsãbãlu Crushuva. Ti atsea, ispetsli ti aestã ashi dzãsã solutsii niloghicã ti internarea alishtei njicã grupã poati lipseashti s-caftã tu situatsia pi nivel local. Ashitsi, pi 6 di alunar, anlu 1918, Todor Alexandrov pitricu carti pãnã di cmetlu crushuvean, Naum Tomalevschi, cu cari lu informã ca lipseashti s-adarã comisii din cãsãbã ti ãnsimnari 15 di anj di Rãscularea di Alju Ljeau. Atumtsea, anamisa di cãlisitslji oaspits la sãrbãturisearea eara shi premierlu vãrgãrescu, Alexandar Malinov. Ãndau dzãli ma amãnat, Alexandrov lu informeadzã Tomalevschi ca la sãrbãturisearea, Crushuva, va s-agiungã 25 di oaspits, di cari unã parti eara analtsã functsioneri di Armata shi profesori di la Univerzitatea dit Sofii. Di atsea ispeti, detsizia ti internarea alishtei grupã shcurtu chiro ninti Alju Ljeau, poati lipseashti s-u ligãm cu ãnsimnarea 15 di anj di Rãscularea di Alju Ljeau? Dupu informatsiili tsi suntu pi dispozitsii, Tomalevschi adrã multi metri ti extraordinar organizari a sãrbãturiseariljei.[36] Poati unã di atseali metri eara shi internarea atselor cari vãrã turlii va s-putea s-u compromiteadzã sãrbãturisearea?

Cum tsi s-hibã, factu easti ca parti di internatslji dit soni crushuveanj eara traptsã di cãsãbãlu di chischin oportunizmu shi nibuni relatsii anamisa di oaminjlji, cari nu avea cana ligãturã cu ideologhia politicheascã a internatslor, nitsi cu fricã di compromitari tu dzua di ãnsimnarea a sãrbãtoariljei Alju Ljeau. Ashitsi, Lachiu Gheru eara internat dupu cãftarea di a lui cobãnãtor Vanghiu Macshut, cari avea pretenzii cãtrã pãshunea al Gheru la hoara Norovo. Tu cartea di Mactush (cari ca revolutsioner di ma ninti, eara multu aproapea cu condutsirea localã) pãnã la L.Gheru, ãngrãpsea: “Tora nu easti chiro gãrtsescu, nu easti ãnturtsescu, nu easti sãrbescu – tora easti chiro vãrgãrescu”, cu tsi Mactshut discret lu fuvirsi Gheru ta sli tragã a lui oi di Norovo. Aestu nu lu ascultã shi ti shcurtu chiro eara internat.[37]

Ma multi evenmenti ligati cu aestã dit soni internari, au unã dozã di traghi-comedii shi multu ghini u prezenteadzã situatsia haoticã a armatãljei vãrgãreascã shcurtu chiro ninti ãnãchisearea la Frontul machidunescu shi capitularea ali Vãrgãrii. Ashitsi, tsicara ca a patrua grupã di internats crushuveanj Armãnj nu misura ma multu di 10 inshi, ea eara realizatã di ma multsã armatuladz vãrgãreshtsã. Dupu adutserli a minti al Gusha Gheru, hilj a internatlui L.Gheru, pi calea cãtrã Pãrlep, la hoara Vrbiani, grupa eara strãvãsitã di armatuladz ghermaneshtsã cari nu putea s-ciuduseascã pi atsea tsi u vidzurã – ma multsã armatuladz vãrgãreshtsã cu armã dutsea grupã di ma putsãnj tsivili.[38]

Peripetiili a grupãljei dit soni internats crushuveanj eara shcurtu chiro. Elji eara internats Shumen, iu armasirã pãnã tu soni a polimlui, a tu meslu andreu, anlu 1918 s-turnarã Crushuva deadun cu a lor cobãnãtori di grupili cari eara viniti ma ninti.

*

                                                        *       *

Internarea a populatsiljei armãneascã tu Vãrgãrii tu chirolu a Protlui polim mundial eara coup de grâce ti mari parti di locurli armãneshtsã tu Machidunii. Repercusiili tsi li duchi populatsia poati s-dzãtsem ca eara ma traghitsi shi di atseali tsi s-fãtsea tu chirolu dupu Alju Ljeau shi Polematili balcanitsi. Puterli vãrgãreshtsã li internarã bãnãtorlji di Magaruva, Tãrnova, Gopishi, Malovishtea, Beala din Ghios, Beala di Suprã, Luguntsa shi Birislav, cum shi mari numir di Armãnj di Bituli shi Crushuva.

Puterli di atsel chiro nu lji rãspãndirã aesti persoani ti a lor sigurantsã personalã, sh-pi ninga atsea tsi tu vãrã situatsii exact sigurantsa eara actsentatã ca ispeti ti internarea.[39] Contra di atsea, scupolu printsipal eara chischinipseari a nalilor ocupati teritorii di persoani cari di puterli ocupatsioni eara lugursiti ca progãrtseshtsã, prosãrbeshtsã shi proromaneshtsã, scljeama persoani cari poati va s-colabora cu partnerlji a Entantãljei.

Dealihea easti ca purtaticlu a popului vãrgãrescu pi nivel local cãtrã internatslji eara multu bun, shi dupu mãrturisearea a unãi parti di persoanili cari eara internati, tsiviljli vãrgãreshtsã multi ori didea agiutor tu mãcari shi stranji.[40] Ma, purtaticlu a armatãljei vãrgãreascã tu Machidunii eara diametral contra di atsel a tsiviljilor. Constantin Belemace actsenteadzã ca dupu yinearea a armatãljei vãrgãreascã tu hoara Malovishta “plãmsirã shi bebili tu pãntitsli a dadilor“.[41] Comandantsãlji a armatãljei vãrgãreascã lã arãdea shi sh-pizuia cu tãxiratea a popului. A internatslor di hoara Malovishtea cu sarcazam lã eara dzãsã ca va s-hibã pitricuts la exurzii tu Vãrgãrii.[42] Ashitsi, pãnã internatslji Armãnj bãna unã banã fãrã perspectivã tu Vãrgãrii, organizatorlji a “exurziiljei” li furarã casili a lor shi tut tsi avea pit casili, a horli malju dzã complet eara demolati.[43]

Cãndu, ninti s-dipiseascã polimlu unã parti di internatslji puturã stoarnã tu casili a lor, idghili li aflarã pustuxiti shi furati. Ta s-hibã taxiratea ma mari, shcurtu chiro dupu turnarea tu a lor patridã, multsã di elji murirã di tifus shi di griplu espanjol.[44]

Crushuveanjlji, cum shi alantsã Armãnj cari s-aflarã aproapea di Frontul machidunescu, tricurã pit peripetiili a internatsiiljei. Ma iara, tsicara ca mari numir di elji eara internats, cãsãbãlu a lor nu u avea taxiratea traghicã cum eara situatsia cu Bituli shi horli sum Peristera, nitsi lu duchi idghiul horor di la anlu 1903. Ma marea lãrdzimi di frontul, tu comparari cu horli ãnvãrligã di Bituli, cum shi factul ca ãn cap a cãsãbãlui eara mintimenlu crushuvean Naum Tomalevschi, lu ascãparã Crushuva di pustuxeari shi di furtu.

Crushuva poati continuã s-bãneadzã, ma cama nu exista atsel cãsãbã prosperitar cu 10-15,000 di bãnãtori. Alãxearea a cãljurlor printsipali ti comunicari, dipisearea a Rãsculariljei di Alju Ljeau, alumtãrli anamisa di crushuveanjlji pãnã s-ahurheascã Polematili balcanitsi, cum shi singurili Polemati balcanitsi, sh-u loarã taxa a lor. Protlu polim mundial shi internarea a unãi parti di Armãnjlji crushuveanj priadusirã chelchea s-umplã, dupu tsi Crushuva s-featsi catastrofã demograficã. Dupu statistica a puterlor vãrgãreshtsã di armata, la anlu 1916 Crushuva avea 5,201 di bãnãtori.[45] Tsintsi anj ma amãnat, dupu reghistrarea a populatsiiljei tu Vãsilia a Sãrghilor, Croatslor shi Slovenjlor di la anlu 1921, tu cãsãbãlu, cari tora eara njicã hoarã, armasirã mash 3,831 di bãnãtori.[46] Pi plan demographic nai ma multu chirurã Armãnjlji,[47] cari a lor sigurantsã u cãftarã largu di a lor casã dit munti shi masovic s-dusirã s-bãneadzã tu ma mãrlji cãsãbadz tu Gãrtsii, Vãsilia SCS, Romãnia, pãnã shi Eghiptu shi America.[48] ●

UFILISITÃ LITERATURÃ:

MATERIAL DI ARHIVLU DI STAT ALI REPUBLICA MACHIDUNIA (ДАРМ/ASRM):

Ministerul Afacerilor Externe a României, Fond Problema 21 – Constantinopol (m.4425; m.4426; m.4427; m.4428)

MATERIAL DI DEPARTAMENTUL TI ARHIVÃ A INSTITUTLUI TI ISTORII NATSIONALÃ – SCOPIA (АО ИНИ/DA IIN):

Благоевски Бранко, Крушевска хроника, Сл. IV.1202/II.

Спомени на Косту Дабижа, 1895-1913, Сл. IV.90.

Спомени на Тодор Борјар, Сл.IV.84.

PUBLICATI DOCUMENTI:

Arşiv belgelerine göre Balkanlar’da ve Anadolu’da Yunan mezâlimi, III, Balkanlar’da Yunan mezâlimi, Ankara, 1996.

Дефинитивни резултати пописа становништва од 31 јануара 1921 год., Сарајево, 1932.

ГЕОРГИЕВ Величко – ТРИФОНОВ Стайко, Гърцката и сърбската пропаганди в Македония (краят на XIX и началото на XX век) – Нови документи – София, 1995.

Македония и Одринско (1893-1903), Мемоаръ на Вѫтрѣшната Организация, s.l., 1904.

Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică – Documente (19181953) – Volumul II, Adunarea şi selecţionarea documentelor, introducerea, bibliografia şi indicia de: Adina Berciu-Drăghicescu – Maria Petre, Bucureşti, 2006.

PUBLICATI MEMOARI:

МАРТУЛКОВ Алексо, Моето учество во револуционерните борби на Македонија, Скопје, 1954.

ПОП АНТОВ Тодор, Спомени (Предговор и редакција: Зоран Тодоровски), Скопје, 2002.

ШУМКОВЪ Б. Ив., Патриотически и насърдчителни раскази, София, 1907.

MONOGRAFII SHI ARTICOLI:

ΑΡΑΒΑΝΤΙΝΟΥ Π., Μονογραφία περί Κουτσοβλάχων, Αθήνα, 1905.
CIONESCU N. Steriu, O scurtă descripţiune a Cruşoveĭ, In: Primul Almanah Macedo-Român, Constanţa, 1900.
DUMITRU Laurenţiu-Cristian, Preliminaries of Romania’s entering the World War I, In: Bulletin of „Carol I” National Defence University, No.1/2012, Bucureşti, 2012.

ГОПЧЕВИЋ Спиридон, Стара Србија и Македонија, Београд, 1890.

ИЛЧЕВ И., България и Антантата през Първата световна война, София, 1990.

Историја на Крушево и Крушевско, книга прва, Крушево, 1978.

КИРОВЪ-МАЙСКИ Никола, Крушово и борбитѣ му за свобода, София, 1935.

KOUKOUDIS Asterios, The Vlachs, Metropolis and Diaspora, Thessaloniki, 2003.

MĂRGĂRIT Apostol, Apostol Mărgărit şi şcolile române de peste Dunare, In: Convorbiri Literare, VIII/9, Iassi, 1874.

MINOV Nikola, The Aromanians and IMRO, In: Macedonian Historical Review, vol. 2, Skopje, 2011.

МИНОВ Никола, Влашкото прашање и романската пропаганда во Македонија (1860-1903), Скопје, 2013.

МИНОСКИ Михајло, Петар Ацев, Скопје, 2016.
PENCOVICI Alexandru, Despre Romanii din Macedonia şi Muntele Atos – impresiuni de caletorie, Bucureşti, 1885.
POPNICOLA Nico, Muluvishti, Monografia a hoarãljei, Bituli, 2008.
POPNICOLA Nico, Tãrnova, Monografia a hoarãljei, Bituli, 2009.

РОМАНСКИ Ст., Македонскитѣ Ромъни, Македонски преглед, I/5-6, София, 1925.

СИДОВСКИ Кочо, Народот со многу татковини, Историја на Ароманците од Средниот век до 1918 година, Скопје, 2013.

ТРИФУНОСКИ Ф. Јован, Варошица Крушево, Прилог проучавању варошица у Н.Р. Македонији, In: Гласник етнографског института Српске академије наука, књ.4-6 (1955-1957), Београд, 1957.

WEIGAND Gustav, Die Aromunen, Ethnographisch-Philologisch-Historische untersuchung über das volk der sogenannten Makedo-Romanen oder Zinzaren, Vol. 1, Leipzig, 1895.

ЏИНГО Теон, Наум Томалевски-Лоенгрин: Чувар на светиот грал –

Македонија, Скопје, 2014

[1] ШУМКОВЪ, 1907: 175.
[2] Ibid.
[3] ΑΡΑΒΑΝΤΙΝΟΥ, 1905: 49-52.
[4] ШУМКОВЪ, 1907: 198.
[5] MĂRGĂRIT, 1874: 357.
[6] PENCOVICI, 1885: 10-11.
[7] ГОПЧЕВИЋ, 1890: 106.
[8] WEIGAND, 1895: 287.
[9] CIONESCU, 1900: 92.

[10] Историја на Крушево и Крушевско, 1978: 93-96. 11 МИНОВ, 2013: 116-117.
[11] Македония и Одринско, 1904: 193; КИРОВЪ-МАЙСКИ, 1935: 87-88.
[12] МИНОВ, 2013: 396.
[13]   Tu aestu contextu, lji avem tu videari memoriili a unãi parti di partitsipantsãlji tu aesti evenmenti (АО ИНИ, Спомени на Тодор Борјар: passim; АО ИНИ, Спомени на Косту Дабижа: passim), raporturli a Armatãljei a puterlor ãnturtseshtsã shi a puteariljei tsivilã tu vilaetlu di Bituli shi ãn Sãrunã (Arşiv belgelerine göre, III, 1996: 99-100, 149-150), cum shi publicatili shi nipublicatili raporturi a romãneshtsãlor shi a vãrgãreshtsãlor reprezentantsã diplomatitsi tu vilaetlu di Bituli (ДАРМ, Ministerul Afacerilor Externe a României, Problema 21 – Constantinopol, m.4425-4428: passim; ГЕОРГИЕВ-ТРИФОНОВ, 1995: passim).
[14] ИЛЧЕВ, 1990: 208-209.
[15] ПОП АНТОВ, 2002: 191.
[16] АО ИНИ, Крушевска хроника: 406.
[17] Ibid: 407.
[18] Ibid: 406.
[19] Ibid: 407.

[20] Ibid: 407-408.

[21] Ibid. 23 Ibid.
[22] DUMITRU, 2012: 167-168.
[23] MINOV, 2011: 187.
[24]  Dupu minduearea a revolutsionerlui di ma ninti, a tu atsel chiro nacialnic a reonlui a comunãljei Omorani tu slujbã vãrgãreascã, Alexo Martulcov: “Atsea nu eara ti ciudii, di ispeti ca tuts loaiali activishtsã eara pi dispozitsii a condutsiriljei vãrgãreascã, di ãndreapta pãnã dip stãnga parti. Neutrali poati s-dzãcã ca nitsi nu avea… Noi tuts, cu njits exeptsii earam etinj s-li realizãm interesili natsionali ali Vãrgãrii. Ma ahãrdzitslji lideri pi stãnga shi ãndreapta parti di revolutsioneri machiduneshtsã aflarã loc, vãrã pit shtaburli a armatilor, altsã tu administratsia shi pulitsia, a treia grupã tu condutsirea a comunãljei shi tu comisiili permanenti tu reonili… Cu un zbor, tu tuti slujbi earam prezentsã, shi atsea cu mari protsentu… Multsã aduna gãile s-u creascã avearea… Atsea eara ti puvrii realitati istoricã. S-chirurã veclili traditsii revolutsionari” (МАРТУЛКОВ, 1954: 320-321).
[25] ЏИНГО, 2014: 21.
[26] МИНОСКИ, 2016: 200-201

[27] АО ИНИ, Спомени на Тодор Борјар: 4.
[28] Dupu informatsiili tsi li adunã Stoian Romanschi tu a lui vizitã a cãsãbãlui Crushuva la anlu 1916, preftul “romãnescu” Steryiu Papa Sotir, avea 125 di casi tu a lui enorii (РОМАНСКИ, 1925: 83).
[29] АО ИНИ, Крушевска хроника: 408.
[30] Şcoli şi biserici, vol. 2, 2006: 126.
[31] АО ИНИ, Крушевска хроника: 408-409.
[32] Ibid: 409.
[33] KOUKOUDIS, 2003: 470.
[34] АО ИНИ, Крушевска хроника: 409.
[35] Ibid: 410.
[36] ЏИНГО, 2014: 23-27.
[37] АО ИНИ, Крушевска хроника: 409.
[38] Idem: 410.
[39] СИДОВСКИ, 2013: 348.
[40] АО ИНИ, Крушевска хроника: 409.
[41] POPNICOLA, 2008: 160-161.
[42] Idem.
[43] POPNICOLA, 2009: 193-194.
[44] KOUKOUDIS, 2003: 470.
[45] РОМАНСКИ, 1925: 83.
[46] Дефинитивни резултати, 1932: 90.
[47] Dupu statistica a puterlor vãrgãreshtsã di armata di la anlu 1916, di 5,201 bãnãtori di Crushuva, 2,885 eara Armãnj, di cari 2,378 eara “grãcomanj”, a 507 eara “Aromãnj-natsionalisti” (РОМАНСКИ, 1925: 83). Di aestã iasi cã shi la anlu 1916, Armãnjlji eara multsimi Crushuva, cu vãrã 55% di populatsia totalã. Pãnã shi cara s-adutsem concluzii loghicã cã anamisa di “grecomanjlji” suntu tricuts shi patriarshishtsã di arbinisheascã icã machiduneascã originã etnicã, iara putem s-dzãtsem ca Armãnjlji eara isa dupu numir cu alanti etnicumi. Sigura, aestã easti mari scãdeari demograficã a populatsiiljei armãneascã tu comparari cu situatsia tu a daua giumitati a etãljei XIX. Ma, nica ma mari scãdeari a numirlui a Armãnjlor di Crushuva s-featsi exact dupu internarea a popului armãnescu tu Vãrgãrii shi dupu dipisearea a Protlui polim mundial. La reghistrarea tu Vãsilia SCS di 31 di yianar, anlu 1921, mash 1,691 di ãnreghistratslji 3,831 di bãnãtori di Crushuva, eara scriats ca “Tsintsari”, scljeamã 44% di populatsia, cu tsi Armãnjlji s-featsirã minoritati tu “nai ma armãnescul cãsãbã pi Balcan” (Дефинитивни резултати, 1932: 90).
[48] ТРИФУНОСКИ, 1957: 196.

Responses

Your email address will not be published.